Insomnia poate fi de două feluri, de seară sau matinală, adică personei îi este greu să adoarmă sau se trezește „cu noaptea-n cap” și nu mai reușește să adoarmă la loc.
„De obicei, insomnia de seară are legătură cu anxietatea. Persoana „cugetă” și se simte sub presiune. Insomnia matinală are mai curând conotație depresivă”, spune Petros Liolios, specialist psihopedagogie perceptivă.
Psihopedagogia perceptivă ne învață cum să ne ne „destindem” fizic și mental, dar și cum să răspundem mai bine la stres, să facem față marilor schimbări din viața noastră (divorț, naștere, șomaj, boală, doliu) sau chiar să comunicăm mai ușor.
„Nocivitatea insomniei este în mare parte legată de modul în care individul își ocupă timpul în care nu doarme. Persoanele care nu dorm decât patru ore vor fi mai puțin obosite dimineața doar dacă și-au petrecut timpul de veghe relaxându-se, spre deosebire de cele care au fost îngrijorate, neliniștite, torturate chiar.
În general, o persoană trebuie să să-și folosească orele albe în mod distractiv și util, putem încerca de la lectura binefăcătoare a unei cărți, până la exercițiile de trezire perceptivă învățate de-a lungul ședințelor. Un pacient deja antrenat va putea profita de acest timp din noapte pentru a experimenta noi percepții , noi momente de interiorizare””, afirmă Petros Liolios.
Contrar insomniei, hipersomnia se caracterizează printr-o creștere a nevoii și a timpului de somn. Hipersomnia reprezintă, de fapt, fuga de realitate.
„În cazul unui somn nereparator, individul se trezește la fel de obosit ca și când nu ar fi dormit. Aceasta poate fi semnul unei activități de anxietate continuă în timpul somnului, care împiedică procesele fiziologice să aibă loc în timpul nopții.
Indiferent sub ce formă apar, aceste tulburări acționează asupra biochimiei corpului și pot constitui o veritabilă trambulină spre depresie”, spune Liolios.
În opinia specialistului, problema se poate rezolva prin reglarea somn-veghe. „Fasciile sunt acele țesuturi fine care învelesc mușchii, oasele, vasele de sânge, ligamentele, nervii și intestinele, reacționează și se adaptează în mod continuu în funcție de activitățile noastre fizice și mentale. Ca urmare a stresului sau a anxietății, ele devin rigide sau crispate, în funcție de intensitatea stimulului.
Dinamica craniană are o influență certă asupra reglării cantitative și calitative a somnului. De aceea, prin stimularea manuală a fasciior de la nivelul oaselor și articulațiilor cutiei craniene, țesuturile își recapătă mobilitatea, iar persoana starea de bine”, spune Petros Liolios.